Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

ADEVĂRUL CREŞTIN (continuare din numărul trecut)

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 138

 

 

Cap. III

COPIII ÎN CĂMINUL CREDINŢEI

3.Răspunderea familiei pentru creşterea copiilor (Efeseni 6:4)

c) Criteriul (scripturistic) de apreciere a creşterii morale

Privind împlinirea răspunderii familiei în creşterea copiilor, este necesar să putem înţelege un anumit criteriu de apreciere a creşterii morale şi a educaţiei lor sau să vedem care ar putea fi scopul propus. Pentru că le supraveghem cu multă atenţie creşterea lor fizică (fie în înălţime, fie în greutate), comparând-o cu ceea ce ştim din cărţi, trebuie să putem supraveghea şi creşterea lor sufletească (morală, intelectuală), după criterii sau reguli potrivite, pentru a realiza o creştere armonioasă, echilibrată „în înţelepciune şi în statură” Luca 2:52, după cum Dumnezeu ne prezintă „creşterea” propriului Său Fiu.

Criteriul de apreciere a creşterii morale sau al educaţiei copiilor poate fi ascultarea lor. Exemplele din Scriptură pot ilustra aceasta. Astfel, unul dintre frumoasele exemple de atitudine morală, începând de la o vârstă fragedă, este Samuel 1 Samuel 3:1-10 care, pe când era micuţ şi nu ştia încă să deosebească rostul lucrurilor, ştia totuşi să asculte şi, pentru că ştia aceasta, Dumnezeu îi va transfera lui răspunderea de care, prin neascultare, nu s-a putut achita bătrânul Eli, marele preot. Samuel devine astfel un instrument matur pentru interesele lui Dumnezeu în Israel. „Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El ... a alergat şi a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat””. Era încă un copil, dar ce frumoasă este atitudinea lui de ascultare spontană, chiar la o oră nepotrivită, când trebuia să doarmă. „Eli a răspuns: „Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă”. şi s-a culcat, dar Domnul a chemat din nou pe Samuel. Şi Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli şi a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat”. Eli a răspuns: „Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te şi te culcă””.

Din al doilea moment al acestui dialog, putem remarca faptul că, deşi era încă un copil, bătrânul Eli nu-l mai considera doar ca un copil, ci îl trata ca pe un fiu. „Întoarce-te şi te culcă fiule, căci nu te-am chemat”. Chemarea se repetă şi a treia oară: „Domnul a chemat din nou pe Samuel, şi Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli şi a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat””. Ce copilăros de sinceră este atitudinea lui! El nu gândeşte: „dacă m-a trimis odată să mă culc, înseamnă că nu este nimic; poate să fie neînţelegere din partea mea, pentru că am fost odată şi m-a trimis înapoi, am fost a doua oară şi m-a trimis înapoi”. El nu socoteşte astfel lucrurile, ci cu simplitate de copil, de câte ori este chemat, el răspunde: „Iată-mă, căci m-ai chemat”. Eli a înţeles că Domnul cheamă pe copil şi a zis lui Samuel: „Du-te de te culcă; şi dacă vei mai fi chemat, să spui: „Vorbeşte Doamne, căci robul Tău ascultă”. Şi Samuel s-a dus să se culce la locul lui. Domnul a venit, S-a înfăţişat şi l-a chemat ca şi în celelalte dăţi: „Samuele! Samuele!” Şi Samuel a răspuns: „Vorbeşte Doamne, căci robul Tău ascultă” 1 Samuel 3:8-10.

Ce frumoase cuvinte rostite de buzele unui copil pus în totul la dispoziţia lui Dumnezeu şi ce diferenţă faţă de marele preot, Eli, care ştia să-i spună lui Samuel ce trebuia să facă, dar care nu făcea ceea ce ştia că trebuie să facă! Samuel nu ştia încă ce trebuia să facă; el era aşa de mic, încât nu-şi imagina că trebuie să spună: „Vorbeşte Doamne, căci robul Tău ascultă”, dar avea o inimă deschisă. El nu avea încă cunoştinţa lucrurilor, dar avea o inimă supusă, pe când bătrânul Eli ştia lucrurile, ştia formulele, dar nu le putea asculta şi nu le putea împlini; el ajunsese o unealtă pe care Dumnezeu o lepădase, pentru că uitase ce înseamnă ascultarea de El. Şi nu întâmplător, în aceeaşi carte a lui Samuel se prezintă rostul pe care îl are ascultarea de Dumnezeu, în dialogul purtat cu împăratul Saul: „Samuel a zis: „Îi plac Domnului mai mult arderile de tot şi jertfele, decât ascultarea de glasul Domnului?”” „Ascultarea face mai mult decât jertfele şi păzirea Cuvântului Său face mai mult decât grăsimea berbecilor. Căci neascultarea este tot atât de vinovată ca ghicirea şi împotrivirea nu este mai puţin vinovată decât închinarea la idoli şi terafimii” 1 Samuel 15:22-23.

     (continuare în numărul viitor)

Publicat din cartea ,,Căminul credinţei sau familia” de Ion Socoteanu şi cu acordul autorului.

Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3,  

Câmpulung Muscel. 

Telefon contact: 0745.021.424

The most visited gambling websites in The UK