ARO, între cele mai elegante maşini participante la Retro Parada Toamnei. Într-o zi de 13, Emil Hagi aduce la viaţă ARO, la 13 ani de la moartea fabricii
- Written by Evenimentul Muscelean
- Hits: 5847
Curtea generoasă a Muzeului Automobilului Românesc a constituit podiumul de defilare a maşinilor de colecţie invitate la Retro Parada Toamnei, a patra ediţie organizată la Câmpulung de Emil Hagi, împreună cu soţia, Mihaela, şi fiul, Alexandru. Parteneriatul extins conţine şi alţi parteneri
Read more ...
Fabricată în 1977, la uzina de la Câmpulung Muscel, şi folosită timp de mai mulţi ani de Nicolae Ceauşescu pentru multe vizite oficiale, inclusiv cea pe care Gorbaciov a făcut-o în România, ”limuzina” ARO 304 nu şi-a găsit până cum cumpărător, deşi Fiscul a încercat să o vândă în repetate
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat o nouă dată când pune în vânzare una dintre maşinile ARO care i-au aparţinut lui Nicolae Ceauşescu. Preţul de vânzare este cu 25% mai mic decât la prima licitaţie.Fiscul a programat pentru data de 7 martie o nouă licitaţie pentru a
În luna în care s-au împlinit zece ani de la vânzarea Uzinei ARO, judecătorul sindic, care, de unsprezece ani, gestionează falimentul constructorului de automobile muscelean, a hotărât închiderea procedurii derulate la Tribunalul Timiş. 26 mai 2017 este data Hotărârii nr.640, prin care instanţa
„ARO în turul României”, eveniment marca Retromobil Club România, prin secţia sa „ARO M461 România”, programat în săptămâna 21-28 mai 2017, a beneficiat de un final memorabil, consumat la Câmpulung, sub forma unei petreceri găzduite de familia Hagi, la Muzeul Automobilului Românesc. Locul
Cea mai cunoscută maşină M461 din Câmpulung, graţie prezenţei la toate evenimentele de gen derulate în ultimul deceniu în municipiu, a părăsit Muzeul Automobilului Românesc, pentru a se alătura colecţiei militare a Muzeului Auto şi Tehnic din Sinsheim, Germania. Proprietarul automobilului AG 11
Acest episod al serialului dedicat Uzinei ARO şi oamenilor săi, realizat cu ajutorul inginerului Marian Bădiţă, căruia îi aparţin povestirile din trecutul profesional şi fotografiile ce însoţesc relatarea, are ca subiect unul dintre hobby-urile interlocutorului nostru: competiţiile. Un domeniu pe
Într-o perioadă de efervescenţă şi emulaţie intelectuală, canalizată pe tehnică, datorită conceptului de construcţie a socialismului, schimbările produse pe platforma de la Câmpulung, în direcţia progresului impus de conducerea ţării, se succedau cu rapiditate. Am relatat în ultimele două
O fotografie pe care n-am mai găsit-o în colecţia altor ARO-işti: Zaharia Ciobanu, Marian Moiceanu, Dorel Berevoianu, Romică Savu, Marian Bădiţă, Zamfirescu, Nae Enache; Târgovişte, la ieşire, la Priseaca, în drum spre Raliul Deltei (1984) Când a început lucrul la ARO 10, erau puţini
Anul V, la absolvirea facultăţii, la banchetul de la “Cerbul Carpatin”“Prezidenţiala realizată la ARO a fost 100% românească. Niciun şurub n-a fost de import. Concepţie românească. Unii au zis că a fost cu motor Ford. Nu. A fost proiectată şi construită în totalitate la Câmpulung. Este o
Tony Rodham. Un nume care, probabil, muscelenilor nu le mai spune nimic, la aproape două decenii distanţă de momentul în care E.E.I., firma lui Trottman şi Perez, a încercat să cumpere ARO de la F.P.S. Tony Rodham, fratele lui Hillary Clinton şi cumnatul fostului preşedinte al Americii, fost şef
Primul care ar merita să fie “spânzurat de limbă” pentru distrugerea industriei româneşti este Petre Roman, este de părere inginerul Marian Bădiţă. Pentru că de la el a pornit totul. „Porcăria a început de la Petre Roman, a continuat cu Stolojan, Văcăroiu şi Năstase, care a distrus ARO, cu toate
Proiectarea lui ARO 10 a reprezentat o muncă uriaşă, desfăşurată într-un mare secret, sub presiunea conducerii fabricii, la rândul ei, nerăbdătoare să se alinieze cerinţei lui Nicolae Ceauşescu, de a scoate pe piaţă un automobil de mic litraj, şi sub presiunea Securităţii, care ştia tot ce mişca
Mircea Bundoiu, Sevastian Miloiu, Marian Bădiţa, Sandu Zichil, Nicu Bădescu, Ştefan Voncu, Nelu Pârşan, iar pe maşină Iancu VoicanSolicitat să contribuie cu amintirile şi cunoştinţele sale la modesta reconstituire a trecutului uzinei, realizată de ziarul nostru cu ajutorul relatărilor celor
Dacă un destin nedrept n-ar fi hotărât întreruperea firului vieţii lui Petrică Răcăşanu în plină tinereţe, pe 21 septembrie 2016, fostul pilot al Uzinei ARO ar fi împlinit 50 de ani. Blestemul care i-a lovit pe mulţi dintre oamenii implicaţi în cel mai gustat fenomen sportiv înainte de decembrie
Într-o zi de sâmbătă, 3 noiembrie 2001, Fabrica de Scule şi Matriţe ARO S.A. a sărbătorit aniversarea a 25 de ani de la inaugurare. Foşti angajaţi şi directori, angajaţi şi directori în activitate la acel moment, şefi de instituţii şi politicieni au participat la evenimentul marcat într-o
Importanţa zilei de 5 ianuarie 2004 era dată de semnarea, la sediul Autorităţii pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului, a protocolului de preluare a societăţii ARO de la APAPS de către firma Cross Lander din Statele Unite ale Americii. Pentru acest lucru, preşedintele
29 octombrie 2003, prima zi în care patronul american John Perez venea la ARO, în calitate de cumpărător al platformei de la statul român, reprezentat de APAPS, pe 26 septembrie 2003. La o lună şi trei zile distanţă de momentul considerat istoric - chiar va rămâne în istorie ca o zi „neagră”
La o lună şi trei zile după semnarea contractului cu APAPS, Perez făcea valuri la uzină, lansând noul ARO cu motor FordPe 29 octombrie 2003, la o lună şi trei zile după ce a semnat contractul cu APAPS, de la care a cumpărat platforma ARO, John Perez a lansat oficial noul model de autoturism ARO
După încheierea procesului de privatizare, la societatea ARO au reînceput tensiunile care, pe parcursul anului 2003, au fost mai accentuate ca niciodată. Neliniştiţi din cauza unor ştiri apărute în presa centrală referitoare la credibilitatea noului proprietar, angajaţii de la ARO au reluat seria
Cu o săptămână înainte de semnarea contractului de privatizare a Uzinei ARO, preşedintele ţării, Ion Iliescu, venea în Argeş. Se întâmpla pe 19 septembrie 2003. Şeful statului a trecut şi prin Muscel, dar a ocolit ARO, unde, cu trei ani înainte, aproape de momentul alegerilor prezidenţiale, se
Continuăm firul poveştii „Perez la ARO”, înfipt corespunzător cu exact un an înainte de a cumpăra platforma pe scandalosul preţ de 150.000 de dolari - 168.000 de dolari, susţine americanul -, din momentul inaugurării liniei de montaj Cross Lander do Brasil până la marea privatizare, când
Unitatea era inaugurată cu fast, în septembrie 2002, evenimentul fiind considerat istoric pentru uzină, întrucât reprezenta cea dintâi cooperare industrială între România şi Brazilia Pentru ARO, inaugurarea oficială, la Manaus, în Brazilia, a liniei de montaj pentru automobilele Crosslander
Cu paisprezece ani în urmă, pe 3 septembrie 2002, la ARO sosea o delegaţie parlamentară din Japonia, formată din 11 senatori niponi, condusă chiar de al doilea om în stat, Kiroyuki Kurata, şi însoţită de Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei la Bucureşti, E.S. Hidekata