Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Europarlamentarele, cea mai grea ruşine pentru liberalii de la Câmpulung

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1220

 

Muscelenii, aidoma tuturor românilor, votau prima dată europarlamentarii în noiembrie 2007. 7.600 de cetăţeni din cei aproximativ 33.900 de alegători, câţi figurau în evidenţele Primăriei, acum 12 ani, s-au obosit să iasă din case, la acel sfârşit de toamnă, şi să livreze un umil procent al participării de 22,42%. La referendumul care a dublat primele alegeri euro din România, pentru votul uninominal, prezenţă şi mai slabă, 20,82%. Cei trei preşedinţi de partide câmpulungene, Marin, Andrei şi Dumitraşcu, au adoptat în mesajele post-vot explicaţii asemănătoare: electoratul s-a săturat să dea fuga la urne la convocările prea dese ale lui Băsescu, prin urmare l-a săturat de consultări populare, al căror verdict nu devenea realitate. Cum, de altfel, se va întâmpla şi cu referendumul lui Iohannis, menit să gâdile românul la sentiment. 

Pe 25 noiembrie 2007, Partidul Democrat a câştigat europarlamentarele la Câmpulung cu 32%. L-au urmat, cu 23%, social-democraţii lui Marin, dezamăgit - dar nu surprins - că, pentru prima dată, PSD pierdea în faţa PD. Preşedintele local vedea, totuşi, jumătatea plină a paharului, în sensul că… bine că n-a fost mai rău, căci, în sondaje, diferenţa între cele două combatante se traducea în procente ceva mai accentuate. Tot peste cotele anunţate de sondajele de opinie - de 9-10%, în cazul PNL - se declara şi Călin Andrei, care a adus pentru partid un scor de 14%. Ceea ce pentru liderul organizaţiei însemna că „imaginea liberalilor nu este atât de afectată, cum s-a vehiculat”, conform declaraţiilor sale de la acel moment. Ordinea înregistrată la Câmpulung a coincis cu cea de la nivel naţional, PSD şi PNL atingând aceleaşi procente furnizate de votanţii din Câmpulung. Mai puţin PD, agreat de 29% dintre românii care au venit la urne. Argeşul, în schimb, a făcut notă discordantă, menţinând PSD pe poziţia 1, chit că preşedintele Traian Băsescu, cu câteva zile înainte de vot, a făcut o baie de mulţime la Piteşti, în încercarea de a schimba preferinţele locuitorilor judeţului rămas fidel social-democraţiei. La Piteşti, vizita a avut efect, căci piteştenii au „trădat” partidul lui Pendiuc, care conducea de patru mandate reşedinţa de judeţ. Înaintea lui, a descins, tot la Piteşti, Elena Udrea, desemnată de la centru să coordoneze PD în Argeş. La Câmpulung, nici măcar liderii judeţeni - ai niciunei organizaţii politice - n-au servit vreo întâlnire cu electoratul aflat la acel moment sub emoţia falimentului lui ARO. PNL a ieşit cel mai urât din această poveste, în municipii, inclusiv în cele liberale, Câmpulung şi Curtea de Argeş, câştigând PD, iar în oraşe, chiar şi în cele cu primari PNL, victoria revenind PSD. 

Următoarele europarlamentare, primele pentru România cu mandat complet, au fost cele din 7 iunie 2009. În Câmpulung, s-au lăsat convinşi să iasă la vot 17,19%! Era pe val subiectul „Kaufland”, să se facă, să nu se facă… de grija europarlamentarilor nu dormea lumea! De parcă prezenţa de tot râsul n-ar fi fost un motiv suficient de ruşinos pentru formaţiunea căreia îi aparţinea primarul, scorul scos de PNL, în urmă cu zece ani, a fost de-a dreptul şocant. În municipiul care-l adula pe Călin Andrei - l-a adulat şi după acest moment jenant, oferindu-i încă un mandat -, partidul său a ocupat la Euro 2009 locul 4, cu un procent catastrofal, 17,94%. După PSD+PC, cu 26,52%, PDL, cu 23,61%, şi chiar PRM, cu 21,09%. Iar asta s-a întâmplat în condiţiile în care liberalii şi-au făcut cea mai multă campanie în oraş, aducându-l pe vicepreşedintele Varujan Vosganian, după el, pe Ludovic Orban, care era prim-vicepreşedinte al partidului, pe Dumitru Cosmescu, candidat, iar înaintea lor, pe Mircea Diaconu. PSD-iştii, pe de altă parte, nu s-au călcat pe bătături urcând la munte, trimişii de la centru, precum ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, oprindu-se la Piteşti. Totuşi, Marin l-a invitat la Câmpulung pe mai puţin atractivul pentru electorat ministru al IMM-urilor, Constantin Niţă. Şi Nicolescu a evitat Câmpulungul în campania electorală, arătându-se la faţă muscelenilor de la Dragoslavele, de Înălţare şi, mai înainte, celor de la Lereşti, unde şi-a serbat onomastica, semnând împreună cu secretarul de stat Răzvan Murgeanu două contracte cu impact turistic şi electoral: Lereşti - Voina şi Dâmbovicioara - Ciocanu. Şi un pic mai înainte, a fost albit în pupături de bătrânele de la Jugur. De atunci datează caracterizarea făcută de şef lui Ţâroiu: e gras, frumos şi se mişcă greu.

Cam în aceeaşi manieră a acţionat şi PDL, a cărui conducere formată din Boc, Stolojan şi Roberta Anastase, a fost primită de Boureanu la Piteşti, după care s-a împărţit prin judeţ. Muscelul a fost „atins” pe la margine de Stolojan, adus de Gogu Davidescu la Festivalul Ţuicii de la Coşeşti, teritoriu „stăpânit” de Văcăroiu, unde-şi anunţase prezenţa şi Băsescu. Dar preşedintele a contramandat turul printre butoaie, ratând momentul în care Văcăroiu a fost declarat „Cetăţean de Onoare”. Au sărit peste Câmpulung, lăsat totalmente pe mâna liberalilor, şi Vadim şi Becali, „îmbăiaţi” electoral tot la Piteşti. Clasamentul de la Câmpulung, PSD, PDL, PRM şi PNL, s-a menţinut şi în Argeş, cu procente mult diminuate pentru partidele aflate în urma social-democraţilor, cadorisiţi cu 41,55% în judeţ. 

25 mai 2014: independentul Mircea Diaconu, cu 21,67%, obţine la Câmpulung, de unde şi-a început „Ocolul României în 22 de zile” cu ARO, cel mai mare procent din judeţ. La europarlamentarele de acum cinci ani, se întăreşte prezenţa (26,88%), se întăreşte PSD şi slăbeşte mai tare PNL. PNL, condus de un primar cu trei mandate, a scos cel mai slab scor din istoria alegerilor în municipiu: 10,03%, clasându-se pe trei, după Mircea Diaconu. Social-democraţii, asociaţi cu UNPR şi PC, saltă la 34,62%, semn că mulţimile se întorceau la dragostea dintâi, după zece ani de înghiţit iluzii legate de regenerarea urbană. PD/PD-L, care făcuse spectacol la primele europarlamentare, a ajuns de la 32%, în 2007, la 7,61%, în 2014. Topul a arătat diferit la judeţ, unde conducea PSD, fireşte, urmat de PDL, PNL şi Mircea Diaconu. Cât despre campanie, uşoară ca o briză de vară. La finalul ei, PSD-iştii, cei ai casei, s-au plimbat prin oraş în formula: Tecău, şef al CJ, care-şi făcea campanie pentru el, căci s-a votat şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, Pendiuc, Marin, Bucura, Zoană şi alţii mai mici. Şi asta a fost tot. În judeţ, în schimb, a fost campanie, venind ba la Piteşti, ba la Mioveni, ba la Curtea de Argeş ministrul Sănătăţii, Bănicioiu, ministrul Învăţământului, Pricopie, ministrul Transporturilor, Şova, senatorul Mircea Geoană şi, înaintea lor, premierul Victor Ponta, şi el ţinut departe de Muscel. Singura acţiune electorală, la noi, i-a aparţinut lui Corneliu Vadim Tudor, care, sosind dinspre Piteşti, n-a mers nici el mai departe de Mănăstirea „Negru Vodă”.

The most visited gambling websites in The UK