Defrişările masive, ai căror autori sunt, în principal, locuitorii cătunului Gura Pravăţ, s-au lăsat, în mod firesc, cu inundarea gospodăriilor aflate în apropierea pârâului Valea Tătarului, care străbate aşezarea închegată la margine de Nămăeşti. De parcă n-ar fi fost suficientă despădurirea coastelor înconjurătoare, etnicii au deviat cursul apei, prin construirea unor mici bazine, cu rol de scăldători, în zilele toride de vară. Apa este reţinută în interiorul împrejmuirii de bolovani, iar, în momentul în care plouă abundent, aceste obstacole făcute de mâna omului „dirijează” şuvoaiele, din albia blocată, spre câmp şi grădini. Totuşi, spre deosebire de Poienarii de Muscel, Stâlpeni ori Mihăeşti, unde furtunile acestei veri au făcut prăpăd, la Valea Mare Pravăţ, autorităţile au fost puse în situaţia de a reface (doar) un canal de scurgere, la a cărui distrugere a contribuit, prin acţiunile sale nesăbuite, populaţia din cătun.
Forţa torenţilor veniţi pe de dealurile despădurite a mutat din loc tuburile de beton ale canalului de scurgere
Marţi, l-am găsit pe primarul de la Valea Mare Pravăţ la intrarea în cătunul de rudari, alături de un constructor câmpulungean, încercând împreună să găsească o soluţie de reabilitare a canalului afectat de forţa apelor. De la bun început, trebuie să spunem că orăşenii din cartierele mărginaşe ale Câmpulungului n-au beneficiat de atâta atenţie din partea autorităţilor locale câtă le acordă cele din Valea Mare etnicilor de la Gura Pravăţ. La fel de adevărat este faptul că votul comunităţii de rudari cântăreşte suficient în balanţă, ca să-ţi asigure o victorie în faţa adversarilor la alegerile locale, astfel că graba edililor de a le face traiul confortabil celor 1.400 de suflete, care populează satul de la ieşirea din Nămăeşti, este justificată. De aproape doi ani, zonele periferice ale Câmpulungului duc dorul împietruirilor cum se făceau odată, cu piatră de calcar procurată de la Holcim. Ei bine, în cătunul de rudari, a fost turnată o cantitate impresionantă de material, care l-ar face să roşească de ruşine pe vicele Liviu Ţâroiu, obligat să umple şomârdoalele municipiului cu bolovani de râu şi nisip. Cum se termină asfaltul Nămăeştiului, intri pe drumeagul ce duce la Gura Pravăţ, acoperit din belşug cu calcar pe întreaga sa lungime. Şi când te gândeşti că la Câmpulung sunt aşezări urbane (periurbane, mai corect), care nici măcar drumuri nu mai au, ci doar nişte prăpădite de fundături, în care, toamna şi primăvara, te afunzi în noroaie până la genunchi. În schimb, la Gura Pravăţ, atelajele trase de caii localnicilor au asigurată către gospodării o cale de acces acceptabilă. Marţi, la intrarea în cătun, primarul Ion Boncoi, însoţit de un întreprinzător câmpulungean, căuta, la faţa locului, o soluţie de a le repara etnicilor conducta de scurgere, executată din tuburi din beton îmbinate, pe sub drum, distrusă de puhoaie, tot din cauza lor. Dealurile care înconjoară comunitatea de rudari au fost defrişate masiv de membrii ei, iar consecinţa a fost revărsarea şuvoaielor şi umflarea pârâului din cătun. Puterea torenţilor, în iureşul lor de la înălţime, nemaiexistând „perdeaua” forestieră, ca să le încetinească scurgerea, a mutat de la locul lor tuburile din beton, rigola fiind astfel compromisă. „Când a venit apa mare, a adus cu ea uluci, care au blocat scurgerea, iar şiroaiele au luat-o prin grădinile oamenilor, făcând ravagii. Apa a bătut şi aici (n.r. a arătat către traversarea de deasupra canalului din beton), distrugând tot.”, a relatat Ion Boncoi despre prima urgenţă pe care o are de rezolvat la Gura Pravăţ. Primarul s-a gândit să folosească un tub cu un diametru mai mare, de 1,5 metri, care să reziste viiturilor. Îl va introduce pe sub calea de trecere, iar, pentru protecţie, investiţia va fi completată cu parapete, care să protejeze gospodăriile aflate lângă firul de apă. În plus, trebuie efectuată o defrişare corespunzătoare a vegetaţiei crescute pe maluri. „De aceea, l-am luat pe Cătălin Solomon, ca să ne ajute să decolmatăm şi să facem o treabă ca lumea.”, ne-a explicat edilul care sunt acţiunile pe care le va întreprinde cât mai repede cu putinţă.
Platforma betonată, mult mai “aerisită”, după ce rudarii i-au şterpelit gardul
Ca să ne arate că nu îi este uşor să-i facă pe etnici să înţeleagă că are planuri pentru ei şi că, la rândul lor, trebuie să-l ajute, primarul ne-a însoţit până la Şcoala Gura Pravăţ, lângă care a montat o platformă betonată pentru colectarea gunoiului. Însă, pe traseu, s-a oprit să schimbe o vorbă-două cu cei ieşiţi în cale. „Mută, mă, Gicule, gardul, că vin cu asfaltul.”, i-a cerut unui localnic. „Când?”, întreabă acesta. „Nu când, mută-l! Ia-ţi bălegarul, du-l undeva, în grădină... trebuie să vin cu asfaltul! Mai mare ruşinea!”, i-a reproşat „gospodarului”. N-are nici o şansă s-o scoată la capăt cu săteanul, care insistă că nu este cazul să-l mute acum, pentru că, oricum, intenţionează să-şi facă alt gard, de vreme ce actualul s-a lăsat sub greutatea gunoiului de grajd.
„Eu vreau să asfaltez drumul de la Gura Pravăţ anul acesta.”, ne-a spus primarul care ar fi următorul punct pe agenda sa de lucru, care îi vizează pe etnici. Problema este cum va turna asfalt, când marginile uliţei sunt pline de resturi de materiale de construcţii, bolovani de calcar, „de la combinat” - susţine primarul - pe care i-au trântit în potecă, gunoi de grajd, lemne tăiate din pădure, iar posesorii lor nu pot fi convinşi cu una, cu două să le ridice din drum.
Primăria a amplasat peste 40 de platforme betonate în toată localitatea, iar unele dintre ele au reprezentat o tentaţie mult prea mare pentru „ciorditori”. Rampa de lângă Şcoala Gura Pravăţ a rămas fără o parte a plasei metalice, fiind smulsă de rău-voitori. Nu doar că au rupt împrejmuirea, dar şi-au băgat caii în interior, distrugând amenajarea impusă de europeni, care, până în acest moment, în lipsa pubelelor pentru sticlă, hârtie şi plastic, nu şi-a dovedit utilitatea. Ce ne-a uimit a fost faptul că betonul platformei era curat ca-n palmă, spre deosebire de rampele din Câmpulung, pline ochi de mizerii. Este curată, ne lămureşte primarul, pentru că a trimis tractorul să cureţe locul. Dar, în urmă cu două săptămâni, a constatat că s-au furat bucăţi din gardul metalic.
În afară de faptul că în comunitatea de la Gura Pravăţ a fost introdusă conducta de apă, trasă până în curtea şcolii, autorităţile au în plan să construiască un bazin, lângă păstrăvărie, însă investiţia este amânată de derularea procedurii de licitaţie.
Primarul Ion Boncoi:
„Nu se întâmplau atâtea distrugeri, dar şi-au făcut ăştia (n.r. localnicii) nişte scăldători în spatele caselor. Am făcut gârla „bec”, iar mizeria este acum la locul ei. Nu ştiu ce să le mai fac.”, ni s-a plâns primarul depăşit de metehnele rudarilor. Într-adevăr, te îngrozeau mormanele de gunoi dintre buruienile crescute pe malurile pârâului. „Când am venit eu primar, era dezastru. Ne-a ajutat Cătălin Solomon să decolmatăm. Le venea apa prin curţi şi le-am făcut „barajul” ăsta, care să-i protejeze”, ne-a arătat primarul întinderea din spatele caselor etnicilor, pe care apele revărsate au umplut-o cu bolovani şi pietriş.
Tags:
evenimentulmuscelean@yahoo.com