Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Cum a scos Holcim vârful Mateiaş din patrimoniul statului?!

  • Written by Tiberiu MUNTEANU
  • Hits: 4024
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image 'images/stories/1416/mateias.jpg'
There was a problem loading image 'images/stories/1416/mateias.jpg'
mateias.jpgÎn prezent, se încearcă distrugerea unui munte, din care o parte este considerată monument al naturii, Vârful „Turnul Pietrei”. Mai mult, se distruge şi ecosistemul, vârful fiind considerat un punct strategic împotriva curenţilor de aer. Hectare întregi de teren au fost retrocedate proprietarilor de pe vremea primarului Ion Bălăşoiu. Cu timpul, aceştia au vândut către compania austriacă de construcţii Strabag, care a achiziţionat terenul, cu scopul de a valorifica calcarul şi, implicit, de a distruge tot versantul.

    În momentul când s-a dat licenţa de exploatare pentru Holcim, aceasta a fost pe o anumită zonă, dar legea permite companiei să facă o extindere pe parcursul lucrărilor şi, astfel, s-a născut ideea de a scoate vârful din patrimoniul naţional. Ceea ce s-a şi reuşit: prin diverse metode,  vârful Mateiaş a fost scos din patrimoniul naţional, unde era declarat monument al naturii. De aici, sunt clar implicaţii ecologice, care duc la distrugerea ecosistemului. În momentul în care vârful va fi distrus de Holcim, curenţii de aer care vin dinspre Dâmboviţa vor fi foarte puternici. Sunt zone despădurite aproape în totalitate, iar aceste defrişări masive au şi vor avea efecte devastatoare asupra ecosistemului din zonă. Nimic mai adevărat, am spune noi, atâta timp cât s-a permis distrugerea pădurilor, iar acum, a unui întreg munte. Sunt necesare acţiuni de combatere imediată a acestor acte de distrugere, întrucât situaţia ne afectează pe toţi. Efectele secundare devastatoare deja îşi arată colţii în ultimii ani, printr-o încălzire exagerată în perioada verii, ploi abundente de toamnă şi, implicit, lipsa zăpezilor din anotimpul de iarnă. Din partea autorităţilor nu există nici o reacţie şi de ce să aibă vreuna, când toată lumea are de câştigat?! De paza şi bunăstarea pădurilor se ocupă Ocolul Silvic, care mai este controlat şi de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV), dar care aşteaptă cu nerăbdare ca arborii să fie tăiaţi, pentru a se declanşa „ospăţul” celor care au deja instalate utilajele de forare.

Defrişare la comandă

    De pe urma unui munte care urmează a fi „mâncat” de utilajele Holcimului, mulţi au de câştigat şi, de aceea, tac şi nu au nici o reacţie. Pe de o parte, localnicii, în bătătura cărora mai ajunge, inevitabil, câte o cantitate de lemn, pe de altă parte, exploatatorii, care, pe lângă arborii pe care i-au jupuit, mai taie şi muntele şi, implicit, cei de la Ocolul Silvic, cu toată conducerea lor, care mai iau şi ei o “atenţie”, o remorcă de lemne, mai fac o casă. De ce ar avea vreunul dintre aceştia vreo reacţie? Mă străduiesc să găsesc o motivaţie, dar nu există, atâta timp cât se profită la maximum de nepăsarea autorităţilor şi a celor de la Mediu, totul este liber… la distrugere. Mai grav este că cei plătiţi din bani publici (adică din banii noştri, ai tuturor) participă şi au cunoştinţă de asemenea acte ilegale. Pe Muntele Mateiaş, măcelul arborilor s-a făcut în pace, netulburat de nimeni, drujba a fost singura care a făcut legea şi acum urmează utilajele de forare, care vor pune muntele la pământ. Din păcate, nepoţii noştri nu vor mai găsi în cărţile de geografie Muntele Mateiaş.

Se cumpără munţii pentru calcar

    Aceeaşi situaţie ca pe Mateiaş o găsim şi la Lereşti, unde s-a cumpărat pădure în Valea Dobriaşului, imediat, la ieşirea spre decorul, pe care, cu ani în urmă, turiştii îl considerau pitoresc. Se distrug zone turistice numai de dragul de a face bani din bunul tuturor. După exploatarea din satul Piatra, unde se forează pentru extragerea calcarului atât de căutat la asfaltări, în stratul de uzură, ca filer, se fac extinderi şi în alte zone împădurite, pentru nu mult timp. Anul trecut, societatea Comprest Bogsil a reuşit să obţină decizia Mediului pentru „scoaterea definitivă din circuitul forestier a suprafeţei de 9.650 mp, prin defrişare, cu compensare prin împădurirea suprafeţei de 11.457 mp, pentru lucrări de prospecţiuni geologice şi geofizice depozit roci construcţii în comuna Lereşti, punct Dobriaşu”. Fără a se supune evaluării impactului asupra mediului, conform procedurii adoptate prin Ordinul 860/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, Comprest Bogsil 2003 SRL, cu sediul în Câmpulung, a obţinut, anul trecut, Decizia numărul 1745, din 1.04.2008, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş.
    Vă prezentăm motivele care au stat la baza emiterii deciziei: „Primăria Lereşti a fost de acord cu proiectul, suprafaţa care urmează să fie defrişată este de 9.650 mp şi se va defrişa în funcţie de rezultatele lucrărilor de investigaţii geologice.  Comprest Bogsil este obligată să împădurească o suprafaţă de 11.457 mp, în compensare, într-o zonă situată la aproximativ 750 m distanţă. Suprafaţa de pădure, care urmează să fie defrişată, nu este situată în zona protejată, este împădurită în proporţie de aproximativ 70% (70% carpen, 30% brazi cu vârsta de aproximativ 40 ani).”
    Greu de crezut toate acestea, cum a ajuns acea suprafaţă împădurită numai pe 70% din întindere şi unde se va face o altă împădurire, când peste tot pădurea este defrişată! Acum se fac tatonări la primăriile locale, pentru obţinerea avizelor de exploatare a materialului lemnos şi, implicit, a calcarului.
   

The most visited gambling websites in The UK