 Pista de încercări a Uzinei ARO a fost o „rampă” către lumea occidentală, către civilizaţia statelor dezvoltate ale lumii, din acest domeniu fiind selectaţi majoritatea tehnicienilor trimişi în străinătate. Făceau excepţie cei care plecau în afară pe pile, căci la întreprinderea musceleană a existat şi această practică. Gheorghe Dobre, însă, a fost printre cei care au muncit, mai întâi, la Secţia Motor, apoi pe pista de încercări, în condiţii neprielnice...
 Încă de la începuturile exportului de maşini fabricate la Câmpulung, Columbia a fost printre primele ţări în care a ajuns M-ul muscelean, clienţii sud-americani cerându-l chiar şi atunci când Uzina căuta să intre pe piaţa lor cu ARO 24. Odată cu automobilele produse la întreprinderea câmpulungeană, în Columbia, au fost trimise în permanenţă echipe de tehnicieni, a căror sarcină era să acorde asistenţa tehnică atât în port, în momentul livrării comenzilor, cât...
 Victor Frântu, fostul director tehnic al Uzinei, i-a povestit fiului său multe întâmplări memorabile din activitatea la fabrică, iar una dintre acestea o vom prezenta cititorilor serialului „Din istoria ARO Câmpulung”, ca mărturie a faptului că au existat vremuri în care maşina a fost apreciată şi cerută la export. Din anul 1961, a început proiectarea unui nou model derivat din IMS 59. Automobilul M 461, care îndeplinea cerinţele tehnice ale generaţiei sale, a intrat...
 Retras din activitate, în urmă cu 13 ani, inginerul Constantin Neagu are satisfacţia unei cariere împlinite şi încă simte acea plăcere care îi încerca pe cei cu funcţii de răspundere, în special, atunci când o misiune dificilă era îndeplinită. Sarcini importante, precum omologarea unui produs sau onorarea unei comenzi primite de la partenerii externi, nu se făceau cât ai pocni din degete, ci erau precedate de luni bune de lucru intens. Înainte de Revoluţie, se muncea la...
 Pentru scurt timp, înainte de Revoluţie, traseul profesional al inginerului Constantin Neagu la Întreprinderea de Automobile ARO s-a oprit la Fabrica Specială de Armament, devenind, în primăvara anului 1989, directorul acestei anexe a Uzinei. Era înfiinţată de câţiva ani, când a ajuns Constantin Neagu la conducerea ei, urmându-le lui Victor Frântu şi Gheorghe Drăcea, de asemenea, directori la Secţia Militară 8. Constantin Neagu a fost ultimul director al Fabricii de...
 Tânărul inginer Constantin Neagu, în partea stângă a fotografiei, după inginerul Victor Frântu CV-ul profesional al lui Constantin Neagu, cuprinzând patru decenii de activitate, este unul impresionant: a condus servicii-cheie ale Uzinei ARO, precum Organizarea Producţiei şi Planificarea, a fost şeful celei mai grele secţii, vechea Secţie 1224, care concentra, practic, întreaga întreprindere, a deţinut funcţiile de şef al Serviciului Producţie şi director de fabrică, a...
 Am ales, pentru acest episod al serialului dedicat Uzinei ARO şi oamenilor săi deosebiţi, care, prin activitatea lor, au făcut ceva pentru fabrică şi pentru zonă, graţie locurilor de muncă asigurate de-a lungul celor 68 de ani de existenţă, câteva mărturisiri ale directorului tehnic Victor Frântu despre începuturile fabricaţiei de maşini la Câmpulung. Manuscrisele acestuia ne-au fost oferite de fiul său, Alexandru Frântu, însoţite de o scurtă biografie a celui care a...
 Când a ajuns la Metrologie, Pavel Aldea a început să lucreze în atelier cu lereşteanul Vasile Chivu şi cu Puiu Marinescu, de la care a învăţat mersul lucrurilor. „Mai era un băiat din Drăghici, care terminase o Profesională de electricieni... isteţ. A murit în urma unui banal accident, după ce a căzut din căruţă. A avut o gleznă dusă, a făcut septicemie şi s-a prăpădit în câteva luni. Mă mai duceam în secţie, luam câte un aparat, îl desfăceam... Acolo nu...
|
|