Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Când legea locală e făcută de nişte canalii

Magda BĂNCESCU

Învoiala necinstită la care au căzut partidele, după taifasul organizat de cârmaciul campaniei electorale, şi-a produs efectul sancţionabil. După legea locală, agenţii lui Liviu Ţâroiu trebuie să le bată la poartă proprietarilor de clădiri amplasate în centrul istoric şi să-i someze să dea jos publicitatea electorală acceptată de privaţi fie din simpaticii politice, fie pentru bani. Sau ambele. „Cearşafurile” imprimate cu expresia neconvingătoare a unora dintre candidaţi îndulcesc somnul raţiunii alegătorilor pentru care funcţionează astfel de păcăleli. Nu mimica indecisă a politicienilor lipiţi pe ziduri este problema, ci prezenţa lor în „zona de publicitate restrânsă”, în care este încadrat situl istoric delimitat conform Legii Monumentelor Istorice din 2010. În centrul istoric au fost impuse restricţii speciale, care nu dau voie altor mijloace de publicitate în afara celor aparţinând municipalităţii sau amplasate în cadrul unei asocieri cu municipalitatea. 

Or, după ştiinţa noastră, partidele aflate în campanie nu sunt asociate cu Primăria, deşi, în realitate, ce se mai pupă unii cu alţii până la subţierea „şoriciului”! Potrivit regulamentului în vigoare de trei ani, zone de  publicitate restrânsă sunt şi zonele de protecţie ale monumentelor istorice şi monumentelor de for public, indiferent de zona în care sunt amplasate acestea. Amănunt neinteresant pentru candidatul PSD Liviu Ţâroiu, lipit de peretele clădirii vecine Bisericii Domneşti, care este monument istoric, poziţionat în centrul istoric. N-avea ce să caute acolo, cu tot acordul proprietarului, care, într-un asemenea context, nu are nicio valoare. 

Asta pentru că am auzit şi citit justificări aberante, în funcţie de patima pentru un candidat sau altul, cum că omul pune ce vrea pe casa lui. Aoleu! N-am ştiut! Să zicem că un cetăţean vrea să pună şi el un afiş din acesta supradimensionat, de sus până jos, pe o clădire din centru, al cărei proprietar acceptă în schimbul unei căciuli de bani. Iar posterul îl înfăţişează pe un primar - nu ştim care, căci exemplul nu e inspirat din fapte reale - bând apa ca vaca, în sediul Poliţiei, căci era închis peste tot şi murea de sete. În timp ce poliţiştii, aliniaţi cu carafele în braţe, ca nişte hangiţe amabile, se asigurau de confortul clientului. Şi, mai ales, de diluarea alcoolemiei deshidratatului. E în regulă, nu, să expui şi scena asta, care, poate, mai descreţeşte o frunte, mai provoacă un zâmbet, mai trezeşte o amintire? 

Nu zice nimic Primăria, care bănuim că le permite şi altora să profite de exprimarea dinadins ambiguă, extrasă dintr-un regulament mediocru, cu multiple scăpări. Special conceput aşa, ca să poată fi fructificat, iată, în perioade cu alegeri, când canaliile acestea din comicăria de politică locală se cred mai presus de cetăţenii de rând. Mesh-urile, cum se cheamă „giulgiurile” din zona interzisă, concurente la îngroparea Câmpulungului între 2020-2024, se pot amplasa - zice regulamentul - pe faţadele clădirilor de locuit, ale clădirilor cu funcţiuni comerciale şi de birouri, dar numai cu acordul proprietarilor. În mod voit, fraza este lăsată neterminată, dar se înţelege că un astfel de acord „pică” în situl istoric. 

În zona protejată, în care este interzisă publicitatea, mesh-urile pot fi puse pe construcţii, inclusiv pe monumente istorice, numai dacă acestea constituie protecţie a domeniului public, pe durata efectuării lucrărilor de consolidare sau restaurare. Sau mai pot fi puse pe calcanele clădirilor, adică pe pereţii exteriori din spate, care sunt mascaţi de zidurile asemănătoare ale imobilelor vecine. 

Ideea este că, în ciuda şchiopătării regulamentului de publicitate stradală, avem o lege locală, care combate ce se întâmplă în prezent în Câmpulung. Şi ce dacă combate? Căci contravenţia scapă celor enumerare şi taxate cu amenzi de până la 20.000 de lei. Aşa se întâmplă când o hotărâre de interes pentru politicieni este clocită de o jigodie cu afinităţi politice, dacă nu chiar înregimentată politic. Căci nu poate fi numit altfel cel care a redactat nişte norme intenţionat incomplete şi nu găsim alt cuvânt nici pentru cei care le-au votat. Oamenii aceştia vă lasă impresia că sunt proşti grămadă, dar la prostii nu sunt proşti. De aceea, astăzi, suntem martori ai mojiciei părţilor înţelegerii ilegale de la Primărie, conduse de primar şi acceptate de majoritatea reprezentanţilor partidelor, cu excepţia Elenei Lasconi. Care nu luptă împotriva unui primar, ci împotriva unei mafii politice, formate din trepăduşi, pe care nu inteligenţa i-a propulsat la conducerea oraşului, ci înclinaţia către şmecherii. 

Pentru Lasconi s-a găsit imediat sancţiunea, când tinerii din echipa sa, din exces de zel, au mai şi lipit unele dintre foile care trebuiau împărţite cetăţenilor, pentru a-i informa despre apariţia crematoriului de leşuri de la marginea DN 73. Candidata şi-a asumat greşeala şi a fost amendată. După ce a condamnat public expunerea cu încălcarea legii a materialelor publicitare ale “caracatiţei” politice din Primărie şi Consiliul Local, este bombardată frenetic cu acuze despre amărâtele de manifeste. Care aveau un conţinut civic, nu înşelau populaţia cu siguranţa vieţii la Câmpulung, când oraşul geme de proxeneţi şi restul “faunei” interlope din Codul Penal. 

Cât de „juste” sunt amenzile aplicate de Primărie ne arată instanţa, care, probabil, o va pune pe vardista lui Ţâroiu să se şteargă unde-i zace IQ-ul cu procesul verbal de sancţionare a Elenei Lasconi. Avem precedentul recent al sancţiunii enorme încasate de patronul de la Clar Tv, pentru gardul neconform autorizaţiei de construire. Luna trecută, omul de afaceri a câştigat procesul cu Primăria. Mai precis, judecătorul a înlocuit cele două amenzi, una de 50.000 lei, alta de 1.000 lei, cu avertisment. Ce contează? A văzut-o naţia pe tanti de la Primărie, pe toate posturile naţionale de televiziune? A văzut-o!

Evenimentul Muscelean