Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Cel mai vechi sit urban din Ţara Românească

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 585

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_august_2507_27.jpgVestigii arheologice din secolul VII Înainte de Hristos, descoperite la Câmpulung!

Descoperire arheologică de proporţii în municipiul Câmpulung! Proprietarul unui imobil situat pe strada Negru Vodă, undeva între Vila Paul şi Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, arheolog de meserie, a scos la iveală o serie de vestigii de o mare importanţă istorică, care datează din secolele XIV, XV, XVI şi XVII,  După Hristos, iar unele, atenţie, din secolul VII Înainte de Hristos!!! Au fost descoperite ruinele din piatră ale unei construcţii, bucăţi din vase ceramice şi chiar monede. Specialişti din cadrul Muzeului Judeţean Argeş au deschis în zonă un şantier arheologic pentru a analiza rămăşiţele şi pentru a le conserva. 

Curiozitatea a dat roade

Comoara arheologică a fost descoperită  în curtea Venerei Rădulescu. S-a săpat încă din anul 2000, atunci când femeia, arheolog de profesie, a ţinut să afle dacă pe proprietatea sa se găsesc vestigii medievale, ştiind că în această zonă este una plină de încărcătură istorică. Se fac cercetări în zonă de trei ani, iar surprizele nu au încetat să apară, fiind găsite obiecte care datau până în secolul VII Înainte de Hristos, după ce, în primă fază, s-au descoperit materiale medievale aparţinând familiei Cantacuzino şi boierului Mareş Băjescu. „Eu sunt arheolog de meserie şi am săpat aici în anii 2000 şi 2001, cu un domn care, din păcate, acum nu mai trăieşte, Gheorghe Cantacuzino. El are şi o monografie despre săpăturile de la mănăstire. Săpând cu dânsul acolo, la mănăstire, în anul 2001, zic, tot e curtea asta aici aproape, să tragem o secţiune, să ne lămurim dacă găsim ceva. Am tras o secţiune aici şi mi-au apărut nişte fragmente de cahlă, plăci din astea de sobă, pe care apare acvila bicefală. Acvila bicefală este stema familiei Cantacuzino. Atunci ne-am întrebat: Ce legătură poate să aibă familia Cantacuzino cu Câmpulungul? Şi am aflat că unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai boierimii muscelene, Mareş Băjescu, a avut o fată care s-a căsătorit cu Pârvu Cantacuzino. Atunci ne-am gândit că poate găsim aici ceva ruine din construcţia casei acestui boier, Băjescu. El are casă şi la Băjeşti, şi biserică, şi casă, acolo unde s-au făcut săpături şi a apărut o monografie frumoasă. Dar familia Băjescu, părinţii lui Mareş, care era mare boier şi demnitar în Sfatul Domnesc, erau de aici, din Câmpulung, şi i-au făcut şi donaţie la mănăstire, un pocal de argint, care se păstrează la Muzeul de Artă. Mergând pe aceste urme am dat de vestigii mult mai vechi, din secolul XV, XIV... Am găsit monede, pe care le-am luat, le curăţăm şi identificăm din ce perioadă şi ce emitent au. Mergând şi mai jos  cu săpăturile arheologice - trebuie să mergi până la nivelul viu, zicem noi , adică unde nu s-a umblat niciodată – am dat de această perioadă, de secol VII, Înainte de Hristos, cultura ferigile. Sunt nişte morminte unde se pun osemintele calcinate, pentru că se ardea, ritual, defunctul, şi ofrande. Poate găsim mai multe. Aici am găsit, deocamdată, numai un vas. Dacă merge, aşa, la adâncimea la care am găsit, încolo, s-ar putea să găsim şi alte obiecte.”, spune Venera Rădulescu.

Au fost găsite fragmente ceramice din epoca bronzului

Săpăturile sunt efectuate de către specialişti din cadrul Muzeului Judeţean Argeş, iar datele adunate sunt incredibile. „Pentru judeţul Argeş, dar mai ales pentru istoria Muscelului, pentru Câmpulung, în sine, ne aflăm pe una dintre cele mai vechi vetre de locuire, continuă, să spunem, încă din preistorie, pentru că aici au fost găsite fragmente ceramice din epoca bronzului, cu 2000 de ani înainte de Hristos. Consistent, însă, se află un nivel de înmormântare din epoca fierului, unde va în secolele VII-VIII Înainte de Hristos, din care au mai rămas platformele de piatră care constituiau, de fapt, mantaua unor tumuri de incineraţie, morminte de incineraţie. Noi le atribuim tracilor, strămoşii dacilor, a căror cultură o cunoaştem, la Cetăţeni sau chiar la Câmpulung, la Biserica Olari, unde este un nivel dacic clasic, dar, ce avem aici datează cu câteva sute de ani înainte de apariţia dacilor, şi în istorie, şi în arheologie. De-asta spun că situl pe care ne aflăm acum documentează una dintre primele forme de locuire, consistentă, sistematică, ale zonei Câmpulung. Nu suntem la prima descoperire de acest gen. La Mănăstirea Negru Vodă, în anii ’70 au fost găsite astfel de fragmente ceramice însă nu au putut să fie puse într-un context anume. Acum avem contextele foarte clare, mormintele acestea tumulare, cu manta de piatră de râu, adusă, probabil din râul Târgului. Era un model comun pentru prima epocă a fierului.”, precizează Dragoş Măndescu, director adjunct al Muzeului Judeţean Argeş.

Am putea avea un şantier non-stop la Câmpulung

Specialistul în arheologie e ferm convins că vor fi descoperite şi alte vestigii care fac parte din trecutul istoric al municipiului Câmpulung. „Cu siguranţă, vor ieşi la iveală şi alte obiecte importante, dacă avem ajutorul tuturor celor care acordă autorizaţii, direcţiile de cultură, primăria. Trebuie să fie foarte atente atunci când dau autorizaţii de construcţii, de demolare, de amplasare a diverselor hale industriale şi să solicite verificarea de către un arheolog sau de o echipă de arheologi, înainte de orice săpătură sau afectare a solului. Putem avea surprize oriunde am săpa în Câmpulung, sunt nivele arheologice nu numai din epoca medievală, care sunt de aşteptat, pentru că avem Curtea Domnească aici, dar pentru epoca romană, pentru epoca protoistorică, cum avem aici, Hallstatt târziu sau chiar preistorică, epoca bronzului. Ne aflăm aici pe un şantier sistematic, asta nu înseamnă că de azi pe mâine. Se întinde pe câteva campanii, deja suntem la a treia campanie şi s-ar putea să dureze încă trei-patru campanii până când epuizăm toată suprafaţa pe care o avem pusă la dispoziţie prin autorizarea Ministerului Culturii. Dacă în viitor se vor extinde săpăturile în toată zona veche a Câmpulungului ar putea să fie un şantier non-stop aici, în fiecare vară. Materiale există, oriunde săpăm găsim ceva, ca-n zona Dobrogei. Suntem într-o zonă cu o mare încărcătură istorică şi arheologică, dar, din păcate, la noi au ajuns foarte puţine solicitări pentru supravegherea arheologică, pentru săpături preventive legate de zona această urbană a Câmpulungului. Autorizaţiile se acordă, poate, uşor forţat, prea rapid, trebuie foarte mare grijă în gestionarea acestor noi construcţii şi remodelări ale zonei urbane. Suntem aici pe epoci diferite şi toate obiectele sunt importante. De la monedele şi ceramica medievale până la ceramica hallstatt, tracică. Toate sunt la fel de importante şi documentează etape diferite, dar cu aceeaşi mare încărcătură pentru istoria Câmpulungului.”, a mai declarat Dragoş Măndescu.

Acvila bicefală, simbolul Cantacuzinilor

Cazul de faţă este unul fericit pentru că proprietara este de profesie arheolog şi şi-a dat seama de comoara pe care o are în curte. „ Întreaga zonă centrală a municipiului Câmpulung poate fi un sit arheologic, numai că autorizaţiile de construcţie sunt date fără să se consulte şi specialişti în arheologie. Şantierul a debutat în anul 2018, întâi ca şantier preventiv, devenind apoi şantier sistematic. În anul 2001 s-a mai făcut aici o campanie arheologică, condusă de domnul Gheorghe Cantacuzino şi de doamna Venera Rădulescu, în curtea căreia ne aflăm. La insistenţele dânsei, Muzeul Judeţean Argeş a deschis acest şantier deoarace, în 2001, dânşii au descoperit o cahlă cu acvila bicefală bizantină, simbolul cantacuzinilor din secolul al XVII-lea. Ştiind că Mareş Băjescu, care a ajuns mare ban şi a fost unul dintre cei mai mari dregători ai Ţării Româneşti din secolul al XVII-lea, a fost denumit „Câmpulungeanul” în documentele de epocă, el fiind născut în Câmpulung,  am bănuit, mai ales că am depistat la Arhivele Naţionale, din Bucureşti, un document în care se spunea că schitul Dideşti trebuie să-şi ducă cerealele la târg, în Câmpulung, lângă casele banului Mareş Băjescu. În secolul al XVII-lea târgul se afla lângă Mănăstirea Negru Vodă şi ne-am dat seama că nimeni nu poate să aibă un asemenea simbol cu acvila bicefală a Cantacuzinilor, Mareş fiind membru al familiei Cantacuzinilor, decât el aici la Câmpulung. Prin urmare, am dedus că aici se află casele marelui ban Mareş Băjescu, mai ales că în campania din anul trecut noi am mai găsit un alt fragment de cahlă, pe care se află piciorul unui cal, iar un astfel de fragment se află şi la Băjeşti, unde se ştie foarte clar că el şi-a făcut biserica şi casa, în jurul anului 1666. Ăsta a fost motivul care ne-a determinat să deschidem aici un şantier arheologic. Din 2018, şantierul a relevat o serie de aspecte care ţin de vechimea Câmpulungului. Majoritatea materialelor descoperite  sunt din perioada secolelor al XIV-lea până în secolul al XIX-lea, dar s-au găsit, cel puţin un tumul, poate chiar mai mulţi, specifice epocii fierului, cultura ferigile. Aş vrea să vă precizez faptul că autorităţile şi comunitatea locală ar trebui să conştientizeze faptul că ne aflăm în cel mai vechi sit urban din Ţara Românească, pe această axă dintre Mănăstirea Negru Vodă şi Biserica Catolică, se află cele mai vechi urme urbane din ţară, iar fiecare cetăţean al oraşului, în momentul în care îşi face o construcţie ar trebui să anunţe autorităţile pentru că, sunt convins că în fiecare curte din jurul nostru există astfel de vestigii arheologice. Ele sunt deosebit de importante pentru că suntem la prima cercetare arheologică urbană. Până acum, în Câmpulung, exceptând campania din 2001, au fost vizate numai monumentele religioase. Aşezările laice abia de-acum încolo vor fi în atenţia arheologilor.”, susţine Marius Păduraru, şef serviciu muzeografie în cadrul Muzeul Judeţean Argeş. Săpăturile vor continua şi în perioada următoare, iar specialiştii sunt optimişti şi cred că la final vor descoperi ruinele casei boierului Mareş Băjescu, despre care s-a scris că a fost construită în Câmpulung, în zona Colegiului Naţional „Dinicu Golescu”. Alex BARBU

The most visited gambling websites in The UK