Specialiştilor din aparatul primarului li se permite să-şi cumpere locuinţele de serviciu

Marţi, 14 Februarie 2012 • Magda BĂNCESCU • 296 vizualizari
Imprimare PDF

19eced3d3919936e5145d98647ce5dd0.jpgCa să nu îi piardă, chiriaşilor angajaţi ai Primăriei li s-a creat posibilitatea de a deveni proprietari 
Specialiştii în domenii de importanţă pentru Câmpulung, cărora le-au fost repartizate locuinţe de serviciu, au „verde” la cumpărarea lor, aprobându-se în Consiliul Local, la sfârşitul lunii ianuarie, un regulament de vânzare. Aleşii s-au gândit să le facă un bine chiriaşilor din această categorie, după ce s-au trezit cu o cerere din partea unui funcţionar al Primăriei, ocupant al unui asemenea apartament, care doreşte să-l cumpere. Specialistul Radu Gabriel Avram stă cu chirie, din primăvara anului 2009, într-o locuinţă de serviciu pusă la dispoziţie de Primărie, de altfel, unde acesta lucrează. La finele lunii noiembrie 2011, el a înaintat o solicitare scrisă Primăriei, prin care îşi manifestă dorinţa de a deveni proprietar. Sărind în ajutorul său, luna trecută, consilierii locali, membri ai Comisiei Sociale, au şi propus aprobarea unui regulament pentru vânzarea locuinţelor de serviciu.

Lucaciuc cere aceeaşi facilitate şi pentru restul specialiştilor din municipiu

Câteva completări la regulament au fost făcute de consilierul Ion Lucaciuc, care a remarcat, printre condiţiile impuse chiriaşilor, de a putea cumpăra, obligaţia de a avea o vechime neîntreruptă de cel puţin cinci ani. „La ce se referă: vechime în câmpul muncii, vechime în specializare şi dacă se referă la cel care deţine, la proprietarul locuinţei. Adică dânşii, de exemplu, sunt angajaţii noştri. Unde dorim să aibă această vechime? Trebuie clarificat dacă este vorba despre vechime în câmpul muncii, vechime ca specializare şi dacă, cumulat, este necesar ca această vechime să fie la locul de muncă, în calitate de specialist.”, a punctat Lucaciuc.

O altă observaţie a privit punctul care prevede: „Să funcţioneze neîntrerupt ca angajat în cadrul autorităţii administraţiei publice locale pe o perioadă de cel puţin cinci ani.”, precizare completată de acesta: „de la data cumpărării.” „Pentru că s-ar putea ca, după ce dobândeşte locuinţa, după o jumătate de an, să plece, iar noi să fim nevoiţi să căutăm alt specialist.”, şi-a motivat acesta poziţia. El a observat încă o clauză a cărei completare a cerut-o: „Dacă i se desface contractul din vina lui, pierde facilitatea acordată.” „Noi trebuie să prevedem că, dacă i se desface contractul de muncă, din iniţiativa noastră, ca formă de reducere a numărului de locuri de muncă, el îşi păstrează drepturile respective. Pentru că, altfel, ne angajăm să fim obligaţi să-l ţinem cinci ani, în condiţiile în care nu mai este nevoie de el.”, a adăugat consilierul local.
„Să ştiţi că mai avem specialişti în oraş şi propun să completăm acest număr de trei locuinţe de serviciu, din rezervele de spaţii pe care le avem, tot cu aceeaşi destinaţie. Adică să dăm posibilitatea şi altor specialişti de care avem nevoie să beneficieze de acest drept.”, a completat Ion Lucaciuc.
Partea cu vechimea a fost lămurită de juristul Iulian Nicolae, potrivit căruia era vorba de o vechime de cinci ani în muncă. „Vechimea de cinci ani în câmpul muncii este legată de caracterul contractului de închiriere a locuinţei de serviciu, pentu că este un accesoriu la contractul de muncă.”, a explicat acesta.

Vechime în muncă neîntreruptă de cel puţin cinci ani

Aleşii au vrut să ştie dacă, odată ce chiriaşul a devenit proprietar, acesta mai poate fi condiţionat în vreun fel. „Să lucreze în cadrul unităţii cinci ani. Pentru că legea stabileşte: condiţiile de vânzare se stabilesc de conducerea unităţii. Noi am fixat acest lucru. Credeţi că este discrimatorie sau împovărătoare această condiţie?”, i-a lămurit juristul Nicolae. Aşadar, se poate ca locatarul, odată devenit proprietar, să fie obligat să lucreze în domeniul care a determinat punerea la dispoziţie a unei locuinţe de  serviciu. Primarul Călin Andrei a acceptat recomandarea ca toţi specialiştii să aibă dreptul să cumpere, întrucât, în caz contrar, se va crea o discriminare. „Dacă vom da posibilitatea numai angajaţilor Primăriei, se creează o discriminare. Mai mult decât atât, faţă de cei cinci ani (n.r. să rămână angajatul instituţiei al cărei specialist este considerat, pentru comunitate), eu aş pune condiţia ca locuinţa să nu poată fi înstrăinată, timp de zece ani, eventual. După ce l-a cumpărat, nu aş permite înstrăinarea.”, a susţinut Andrei, sugerând aplicarea formulei folosite în cazul caselor naţionalizate, care nu au fost revendicate. Din noul Cod Civil a dispărut această obligaţie şi la Legea 112, a informat juristul Iulian Nicolae.
Au fost aleşi care n-au fost de acord cu condiţia unei vechimi neîntrerupte ca specialist. Atâta vreme cât ai nevoie de un specialist şi-i creezi facilitatea la contract să-i acorzi locuinţă, pe cale de consecinţă, dacă ai nevoie de el, e normal să-i permiţi să-şi cumpere spaţiul locativ ocupat. „De aceea, mi se pare în plus să aibă o vechime în muncă neîntreruptă de cel puţin cinci ani. Dacă este nevoie de el, nu văd de ce este nevoie să aibă o vechime de cel puţin cinci ani, ca specialist, în unitatea respectivă.”, a fost ideea lansată în cadrul şedinţei.

Specialiştii trebuie să aibă “bine” şi “foarte bine” la evaluarea anuală, în ultimii trei ani

La fel, a fost dezaprobată şi condiţia referitoare la obţinerea unui calificativ „bine” sau „foarte bine”. Dacă n-a obţinut acest „bine” sau „foarte bine”, ar fi trebuit să fie dat afară din cadrul instituţiei. „Ce, acesta este un criteriu de selecţie, ca să-şi câştige dreptul de a cumpăra?”, a întrebat Marian Ţăranu.
George Bălan, în schimb, a susţinut că putea să fie un specialist bun, în momentul în care a fost angajat, dar, ulterior, aportul lui a lăsat de dorit. Atunci, calificativele sunt binevenite, a susţinut consilierul local. Cu „bine” nu poţi să-l disponibilizezi, trebuie să aibă „insuficient”, a mai susţinut Bălan. Şi el a cerut includerea condiţiei privitoare la interdicţia de vânzare a apartamentului timp de zece ani, de vreme ce vânzarea se face cu acordul părţilor, cu aceste clauze. Aşadar, chiriaşul, când a cumpărat, a luat cunoştinţă de existenţa clauzei şi a semnat contractul.
Alţi consilieri au cerut să afle dacă este legală condiţia privind interdicţia de înstrăinare a locuinţei o anumită perioadă, întrucât, la alte vânzări de locuinţe, aprobate anterior, a fost invocat faptul că se încalcă dreptul de proprietate al cumpărătorului. Acele locuinţe erau ale statului, aflate în administrarea Primăriei, i-a răspuns secretarul Nicolae Ghinea, spre deosebire de aceste locuinţe de serviciu, care au alt regim. Legea prevede în această situaţie: condiţiile sunt stabilite de conducerea unităţii. „Mi se pare firesc ca, în cazul unei locuinţe de serviciu, să-i dau dreptul cuiva să o cumpere, dar nu să o cumpere ca să o înstrăineze imediat după ce cumpără.”, a revenit Călin Andrei. El a propus o perioadă de 5 ani asupra căreia cele două părţi, unitatea şi angajatul, să se pună de acord, ca interval în care beneficiarul locuinţei nu are voie să o vândă. Cinci ani, în situaţia în care nu i se desface contractul de muncă din vina persoanei. Deocamdată, aleşii au aprobat un regulament de vânzare, însă fiecare caz în parte va fi discutat în Consiliul Local.

Tags:     cinci      vechime      dacă
Avem 627 vizitatori online

EVENIMENTUL MUSCELEAN

ISSN 1224-9068


Câmpulung Muscel, Str. Fraţii Goleşti, Nr. 7, Bl. A39, Sc. D, parter


Tel/Fax: 0248.512.117 | Mobil: 0753.311.650


evenimentulmuscelean@yahoo.com